Arhitectura conacului

Conacul Chrissoveloni de la Ghidigeni -în sudul Moldovei reședințele aristocratice purtau denumirea de conac- a luat naștere în jurul anului 1887, fapt surprins în lucrarea lui Marius Mitrof, când Nicolae Chrissoveloni  începe construcția pe domeniul cumpărat de la Dimitrie Mavrocordat cu câțiva ani înainte. Conacul reprezenta una dintre cele mai moderne clădiri din timpul său fiind iluminat și dotat cu centrală termică.

Influența arhitecturală a conacului este de factură romantică, în stilul neoclasic francez, construcția conacului fiind inspirată de lucrările arhitectului francez  Fracois Mansart. Modelul francez al conacului îl reprezintă palatul de la Maisons. Conacul construit pe două etaje, prezintă arcade neoclasice după modelul celui francez de la Maisons, creație a arhitectului menționat mai sus.

​

Faţada principală, orientată spre sud, ne dezvăluie ferestre mari, luminoase, grupate două câte două atât la parter, cât şi la etaj care dau impresia că, de fapt, construcția ar fi mai mare. Fațada nordică  cucerește atenția datorită  unei terase generoase, străjuită de o balustradă sprijinită de pilaștrii. Tot aici se afla și una dintre intrările în conac. Altă intrare era pe fațada vestică, aceasta fiind în forma de arc și dădea către parcul conacului. Pe aceeaşi faţadă, la parter, se afla o terasă cu coloane cu capiteluri dorice, închisă cu sticlă, acum zidită.  Pe latura de est, se află o  altă terasă la care aveau acces cei ce locuiau la etaj, care oferea o privelişte splendidă spre pădurea familiei pe lângă care trecea râul Bârlad. Un nou corp de clădire a fost construit și alipit ulterior conacului care are pe latura estică o frumoasă galerie de coloane.

În interior, conacul etalează elemente decorative pe arcadele de susţinere ale plafonului care se îmbinau perfect cu mozaicul de pe pardoseală, mobila și candelabrele imense.  La etaj,  în colţul de Sud-Est, se păstrează frumoasa şi luminoasa cameră de oaspeți care a găzduit-o şi pe Regina Maria pe timpul şederii sale la Ghidigeni.

Astfel, elegant si foarte frecventat de aristocrația vremii, Conacul de la Ghidigeni a cunoscut și încercări devastatoare precum incendiul din anul 1937. Cu ajutorul apropiaților, acesta a fost refăcut parțial, însă fără a mai avea acel acoperiş impozant. În 1948 a fost naţionalizat , transformat într-o gospodărie agricolă de stat, apoi a devenit cămin-şcoală pentru copii cu nevoi speciale. A suferit numeroase transformări, atât la conacul propriu-zis, cât şi la anexele sale, iar starea de degradare a avansat continuu. 

​

​

Surse: Tecuciul și împrejurimile sale de Ștefan Andronache, editura Grapho Press Tecuci

          Patrimoniul imobiliar al familiei Chrissoveloni de-a lungul veacurilor de Oana Marinache, editura Istoria Artei 

              Arhitectură și spațiu privat. Ansamblul conacului de la Ghidigeni de Marius Mitrof