Conacul Chrissoveloni
Patrimoniu național, valori europene
Familia Chrissoveloni
Perioada antebelică
Domeniul a fost cumpărat în 1879 de la Dimitrie Mavrocordat, de Nikolaos Chrissoveloni. Familia Chrissoveloni, originară din Grecia, a ajuns în Galați prin Zannis Chrissoveloni, tatăl lui Nikolaos, care se ocupa cu comerțul materiilor prime. Nikolaos Chrissoveloni continuă comerțul, dar pune și bazele băncii Chrissoveloni care ajunge să aibă filiale în toate țările. Pe domeniu a construit biserica din sat, o școală, fabrici (spirt, cărămidă și oțet) și conacul cu anexele lui. Locuitorii din comuna Ghidigeni au avut mai multe avantaje datorită investiţiilor făcute de familia bancherului Chrissoveloni. În afara asigurării unor locuri de muncă sigure aceştia au beneficiat, încă din perioada interbelică, de iluminare curent electric, alimentare cu apă potabilă captată din izvoarele naturale din jur, de conectarea la reţeaua de cale ferată folosită, mai ales, pentru transportul materiei prime şi produselor finite fabricii.
Aici aveau loc petreceri unde veneau oameni importanți ai vremii printre care și regele și regina Ferdinand. Datorită apropierii de familia regală, regina Maria ajunge să fie nașa de botez al lui Nicolae Chrissoveloni, nepotul lui Nikolaos.
Perioada Primului Război Mondial
În timpul Primului Război Mondial în anexele conacului s-au amenajat: un spital pentru tratarea răniţilor aduşi direct de pe linia frontului de la Mărăşeşti şi o cantină pentru oamenii săraci din comună, ambele fiind întreţinute cu cheltuiala lui Sybille Chrissoveloni, soţia lui Jean Chrissoveloni. M.S. Regina Maria era o apropiată a acesteia şi o recunoştea, întotdeauna, drept principala Sa Doamnă.
Soții Chrissoveloni s-au dedicat cu patriotism țării lor adoptive, împărțindu-și îndatoririle și oferind un ajutor real pe linai de front Cosmești-Mărășești. De Societatea automobilelor sanitare se ocupa Jean Chrissoveloni. „Soțul ei adusese din America 200 de mașini Ford transformate în ambulanțe spre a transporta răniții între front și spitale.”( Matila Ghyka, Curcubeie, Ed. Polirom, București,2014), iar de spital de care se ocupa soția sa, Sybille: „A fost foarte odihnitor să o văd pe Sybille și să-i văd spitalul excelent întreținut(…) Spitalul ei este admirabil. Și e întreținut în întregime din mijloacele lor.” (Regina Maria, Povestea vieții mele vol.III). Desigur că la Conacul Chrissoveloni, reşedinţă aristocratică, de la Ghidigeni obişnuia să vină şi M.S. Regele Ferdinand cu suita sa ori de câte ori se deplasa de la Bârlad la Tecuci şi invers, mai ales în perioada iulie-august 1917 când frontul pe linia Cosmeşti-Mărășești-Mărăşti devenise activ.
Eforturile lor au fost apreciate și curajul de care au dat dovadă admirat, după cum scrie Matila Ghyka în „Curcubeie”: „În principala aripă a casei și în școală (doamna Sybille Chrissoveloni) instalase un spital militar și a rămas la postul ei chiar și atunci când inamicul,(...), a încercat să străpungă linia Siretului în sunetul unei canonade ce se auzea perfect la Ghidigeni.”, iar despre activitatea lui Jean Chrissoveloni scrie:„ Această organizație, numită „Regina Maria”, după regină, care era președinta de onoare, a adus mari servicii în timpul acestei ierni care (...) avea să fie una dintre cele mai aspre din câte își aduceau aminte oamenii să se fi abătut vreodată asupra Moldovei.”
Jean Crissoveloni a fost decorat de suverana României cu ordinul „Crucea Regina Maria" „pentru zelul şi destoinicia remarcabilă cu care a organizat Societatea automobilelor sanitare „Regina Maria”, precum şi pentru inițiativa şi sprijinul ce a dat înfiinţării sub aceeaşi egidă, de spitale pe front și în diferite oraşe în 1917".
Perioada celui de-al Doilea Război Mondial și perioada comunistă
Nicolae Chrissoveloni împreună cu soția sa au cunoscut toate evenimentele nefaste ale primei jumătăți de secol XX : criza mondiala ( din cauza băncii din București), cel de-al Doilea Război Mondial, confiscarea averii de către comuniști, închisoarea comunistă.
Conacul a fost naționalizat în anul 1948 și a fost transformat într-o gospodărie agricolă de stat.
În anul 1960 a reușit să plece, împreună cu familia, în Grecia : ”…Averoff a solicitat autorităților române să dea drumul familiei Chrissoveloni… Imediat Gheorghe Gheorghiu-Dej a dat un telefon în țară și ne-au pregătit documentele..” (Sybille Manu-Chrissoveloni), lăsând conacul în mâinile comuniștilor.
Regimul comunist a reușit să distrugă ceea ce războaiele nu reușiseră. Comuniștii au transformat locul în CAP, școală, fără a ține seama de nimic, degradând cu știință sau cu mai puțină știință acest loc.
În prezent
În 2004, moștenitorii familiei Chrissoveloni au intrat din nou în proprietatea conacului, astăzi încercând să stopeze fenomenul de degradare. Iar amintirea familiei rămâne în memoria locuitorilor comunei: "Străbunicul meu, dar şi cei doi bunici, din partea mamei şi a tatălui, au lucrat aici, pe vremea familiei Chrissoveloni. Toţi l-au prins pe conaşul Nicky, un om falnic, mândru, dar şi foarte bun la suflet. Zicea bunicul, Dumnezeu să îl ierte, că într-o toamnă a încercat să fure nişte lemne de la conac ca să ducă acasă, la copii, să facă căldură, şi a fost prins. Iar Nicky Chrissoveloni, când a auzit la ce avea nevoie de lemne, i-a dat două căruţe pline, de i-a ajuns toată iarna. Aşa de bun era la suflet", ne povesteşte cel care acum păzeşte ce a mai rămas din conac.